Strigarea Domnului Isus!

                                                 Ioan 7:37-39

            „În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stătut în picioare, și a strigat: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine, și să bea.

            Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura. “

          Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El.”

            Cuvintele acestea ale Domnului Isus ating coarda sensibilă a oricărui om, pentru că tuturor ne este sete. Nu este vorba numai de setea de apă, lucruri, sau relații cu oamenii, ci suntem însetați fiecare după viață, fericire, bucurie, și oricine le caută, le găsește în lume pentru o vreme mai lungă sau mai scrută. Dar cine este însetat după neprihănire și părtășie cu Domnul Isus Cristos și vine la El, este săturat pentru veșnicie.

            Ioan 4:14: „Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un izvor de apă, care va țâșni în viața veșnică.”

         Există o sete pe care numai Dumnezeu o poate astâmpăra, pentru că setea după neprihănire, după sfințire, fericire, după viață veșnică, nu o poate sătura nimeni în lume, ci doar Isus Cristos, Apa Vie.

          Este foarte important de unde îți bei apa. Oamenii se adapă din apele tulburi ale lumii, care în loc să le astâmpere setea, să-i revigoreze în duhul lor, dimpotrivă, le slăbesc puterile și chiar îi „omoară”.

            Domnul Isus strigă mulțimilor care aleargă la izvoare străine: „Opriți-vă! Și să știți că Eu sunt Dumnezeu”. Eu am Apa Vie! Veniți la Mine și Eu vă voi da viața!

            Dacă cineva nu însetează după apa aceasta pe care o oferă Domnul din belșugul Său de har, înseamnă că este mort spiritual, așa cum numai un om fără viață în el nu mai însetează și nu mai flămânzește fizic.

            Tocmai de aceea, strigătul Domnului Isus în această ultimă zi a Sărbătorii Corturilor, este o chemare la ieșire din „întuneric” la lumină și la trezire din „moarte”, la viață.

            Ce mai înțelegem din strigarea pe care o face Domnul Isus într-o zi de sărbătoare?

            Înțelegem că El este Bucuria celor ce Îl caută din toată inima. Vei găsi bucurii și în lume, dar acestea sunt trecătoare. Înțeleptul Solomon spune în Proverbe 14:13: „De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, și bucuria poate sfârși prin necaz.

            Cu totul alta este atunci când Îl avem pe Isus ca Domn al vieții noastre și când bem din „apa” pe care El ne-o dăruiește. El este Bucuria care rămâne în inimă chiar și în momentele de tristețe. Ioan 15:11: „V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină.”

            El este Fântâna nesecată a vieții și oricine însetează după neprihănire, poate să vină la El și să bea, ca inima lui să se umple de viață. „Dacă însetează cineva, să vină la Mine, și să bea.” Strigă Domnul.

           El este Lumina lumii și oricine Îl primește pe Isus ca Domn, nu mai umblă în întuneric. Psalmul 36:9: „Căci la Tine este izvorul vieții; prin lumina Ta, vedem lumina.”

            El este Adevărul care nu se schimbă și rămâne același din veșnicie în veșnicie. Ioan 14:6: „Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.”

            El este Pâinea vieții și oricine este flămând după Cuvântul sfânt, ascultă chemarea și vine la El, poate să mănânce pe săturate. Ioan 6:51: „Eu sunt Pâinea vie, care s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din Pâinea aceasta, va trăi în veac; și Pâinea pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care-L voi da pentru viața lumii.”

            Cu cei ce Îl caută ca să-L proslăvească, Domnul Isus este bun și-i primește cu drag în brațele Sale, pentru că bunătatea Lui este fără margini. El este milă și îndurare!

 Poetul zice: „Strigă către Domnul, orișice te apasă, strigă către Domnul, căci El nu te lasă”

            Pe cei ce Îl cheamă în viața lor, îi onorează cu prezența Sa. Apocalipsa 3:20: „Iată, zice Domnul, Eu stau la ușă și bat. Dacă aude cineva și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el, și el cu Mine”.

            Mult Își dorește Mântuitorul să-L inviți la masa ta și pâinea pe care ai primit-o din mâna Sa, să o împarți cu El. Să-L lași pe Domnul să o binecuvânteze și pâinea nu va scădea niciodată de pe masa ta.

            Domnul ne luminează viața, mintea, ne luminează calea, ne dă pacea pe care oamenii nu pot să ne-o dea. El ne mângâie în necazuri, ne alină durerile. Domnul Isus este totul pentru cei ce se apropie de El cu credință.

„Dacă însetează cineva, să vină la Mine, și să bea.” Aceasta este strigarea pe care Domnul Isus Cristos o face și astăzi în mijlocul poporului Său. Dar, oare aude cineva glasul Său ca să-I deschidă, sau îi este cuiva dor de întâlnirea cu Mântuitorul?

          Oare mai este cineva în vremea aceasta, însetat după Cristos, flămând după Duhul Sfânt?

            Isus încă mai stă și așteaptă; dar până când?

          Gândește-te prieten drag, că timpul trece aproape neobservat și în curând ușa harului se va închide.

            Cele cinci fecioare nechibzuite din pilda Domnului Isus ar fi vrut mult să intre în sala de nuntire, în prezența Mirelui, dar ușa se închisese iar ele au rămas afară în întuneric pentru totdeauna.

            Când era pe pământ în trup, Domnul Isus Cristos a însetat și El. într-una din zile S-a oprit la fântâna lui Iacov în pustie, așteptând ca cineva să scoată apă, să Îi dea să ca să-Și astâmpere setea. Astăzi Domnul Isus Cristos nu mai este pe pământ, El este în cer lângă Dumnezeu, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, și totuși îi este sete, după tine și după mine.

            Domnului Isus Îi este „sete” și „foame” să ne apropiem de El; Îi este sete și foame să fim în preajma Lui; Îi este sete și foame ca să-L lăudăm din toată inima noastră, Îi este sete și foame să-L preamărim, să-L glorificăm.

            Nu întâmplător Domnul Isus strigă: „Veniți la Mine toți, cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă!” Pentru că oricine vine la El este săturat și binecuvântat.